D'ale casei

Cum sa iei permisul, 5 pasi simplu de urmat

Permisul, documentul ce da batai de cap tinerilor si nu numai.

Abia ce am terminat cu examenele si parca ma simt datoare sa va povestesc cum am reusit sa iau permisul din prima.

De mica ma visam soferita, dar nu am avut curajul necesar pentru a ma inscrie la scoala. Dar, cum nevoia te obliga, mi-am luat inima in dinti si m-am apucat de invatat.

Da, acesta a fost primul pas. Am achizitionat cele mai uzuale carti si m-am apucat de citit. Am inceput cu „Noul cod rutier”, carte pe care am citit-o de doua ori relaxata, cu vreo luna inainte sa ma inscriu la scoala. Am aflat si retinut lucruri pe care nu le stiam, chiar daca in familie am o gramada de soferi.

Al doilea pas pe care l-am facut, a fost sa tin cat mai mult timp ascuns faptul ca vreau sa dau de permis. Cu cat stie mai multa lume cu atat asteptarile sunt mai mari iar tu mai stresat. Unde mai pui ca vin si descurajarile, ca nu ar fi usor deloc, ca vecinul a dat de vreo trei ori si inca nu a luat, etc.

M-am inscris la cea mai serioasa scoala de soferi din Falticeni, asa cum li se duce vorba si imediat am inceput orele. Am avut parte de un domn instructor foooarte rabdator, care, parca imi citea gandurile si imi clarifica orice nelamurire. La recomandarea dumnealui am condus in fiecare zi cate o ora.

In paralel cu orele de condus faceam si ore de legislatie. Acum realizez cat de usor mi-a fost sa invat atat teoria cat si practica. Desi, atunci mi se parea ca nu inteleg nimic si ca nu o sa reusesc niciodata sa iau permisul.

Al treilea pas, ar fi sa alegeti un instructor caruia sa indrazniti sa-i puneti intrebari. Sa nu va fie frica, conteaza extrem de mult acest aspect.

Un instructor calm, cu o atitudine corespunzatoare care se implica in ceea ce face. Care m-a certat atunci cand am gresit, dar m-a si laudat cand faceam manevrele corecte.

Cred ca nu a fost ora in care sa nu il intreb cate ceva. Pana la urma eram doar un elev care isi dorea sa stie sa conduca, iar asta nu se invata peste noapte.

Cel de al patrulea pas, pe care l-am facut, a fost ca la fiecare ora sa constientizez  ce am gresit. Iar data viitoare sa fac manevrele respective cat mai bine.

De exemplu, parcarea cu spatele, nu reuseam nicidecum sa o fac fara ajutor. Asta pana mi-am zis „Gata, trebuie sa reusesc!”.

Si inca ceva, nu va ganditi ca poate nu o sa va solicite la examen sa faceti o astfel de parcare. Tot ce am invatat la scoala nu mi-a fost de folos doar la examen, ci si dupa ce am luat permisul.

Ce inveti la scoala, nu inveti nicaieri, iar ca sa conduci prudent trebuie sa cunosti toate regulile, lucru care iti da un plus de siguranta.

Daca era vreo manevra sau vreun loc care nu imi placea, instructorul ma plimba pe acolo pana conduceam corect. Chiar daca atunci mi se parea o provocare, acum imi pare bine ca a fost asa.

Orasul, examenul decisiv. Trebuie sa va spun ca a fost o saptamana extrem de stresanta in care m-am gandit la ce trebuie sa fiu atenta, unde gresesc, etc.

Dar, ajunsa in ziua examenului, mi-am zis ca trebuie sa reusesc. Pana la urma cel din dreapta mea, examinatorul, nu vrea decat sa fie plimbat in siguranta, dandu-mi cateva indicatii.

Asa va sfatuiesc si pe voi sa ganditi. Acesta fiind si ultimul pas. Ganditi-va ca este ultima data cand conduceti masina instructorului si trebuie sa o faceti cat mai corect. Trebuie sa va demonstrati voua ca cele 30 de ore nu au fost in zadar.

Recunosc, reusita mea se datoreaza complet domnului instructor. Un om in adevaratul sens al cuvantului, care m-a ambitionat sa tind spre succes. Dar in acelasi timp sa constientizez ca imprevizibilul se poate produce oricand.

Ei bine, daca esti din zona Falticeni si iti doresti sa te inscrii la scoala de soferi, eu il recomand cu cea mai mare incredere atat pe domnul instructor Gabi Buha cat si sediul unde acesta lucreaza.

Succes! 🙂

D'ale casei

Ce faci toata ziua?

Buna, draga cititorule!

Daca esti mamica si esti casnica, citeste acest articol, 100% te vei regasi.

Pana sa fiu mamica, parca nu stiam ce sa mai fac cu timpul liber, imi terminam repede toate treburile si eram libera.

Imi faceam o baie lungaaa, imi ingrijeam corpul, imi aplicam masti iar machiajul era la ordinea zilei.

Eram genul de om perfectionist, daca cearceaful avea un colt care statea aiurea nu puteam adormi pana nu statea perfect.

Nu aveam niciodata teancuri de vase, sau praf nesters. Poate mai era cate o exceptie pe timp de vara cand aveam treaba mai multa prin gradina, dar in rest era totul asa cum imi doream.

Asta era acum vreo 3 ani. Acum toate lucrurile stau total invers.

Avand o piticuta de 2 ani, chiar daca fac curatenie, in cinci minute esta ca si cum nu am facut nimic.

Imi doresc tare mult sa o cresc cu hrana din propria curte. Hrana care nu este bio, eco sau mai stiu eu cum. Fructele, legumele, lactatele, ouale si carnea provin in mare parte din gospodaria noastra.

Totul porneste de la alimentatie, iar eu ca parinte imi doresc sa ofer tot cei mai bun copilului meu.

Iar ca sa fac asta trebuie sa muncesc. Asa ca, de dimineata pana seara trebaluiesc.

Mamicutelor, voi ce program aveti intr-o zi obisnuita?

Iata-l pe al meu:

Ma trezesc sau mai bine zis ma trezeste Adelina, pe la 5,6 sau 7… asta daca am dormit toata noaptea.

Se cere copilul la olita, pregatim micul dejun, papam… in zilele bune, papa tot in 5 minute in alte zile trebuie sa stam la masa  chiar si o ora. Dar nu conteaza atata timp cat mananca. 

Dupa ce i-au iesit ultimele doua masele, are o pofta de mancare la fel de mare ca a lui mami, ceea ce ma bucura. 🙂

Strangem masa, spun „strangem” pentru ca ma „ajuta” si cea mica.

Bun. Acum fug repede la animale si cand intru in casa sa nu uit sa aduc un brat mare de lemne sa facem „fouocu”.

Strang paturile, jucariile, aspir/matur si mergem la spalat vase. Si aici ma „ajuta” copila mea, ce gospodina am, nu?!

Apoi schimb bluzita la fetita ca s-a udat de la atata balacit in spuma de la vase. Bag la spalat, intind rufe, fiecare rufa este a lui mami, tati sau Ade. Deci rabdare sa le enumeram pe toate, ma super bucura ca mi le da ea din cos. 😉

Ok. Daca tot sunt in bucatarie imi aduce din cosul cu fructe la care are acces cu usurinta, un „kipi” sa il curat. Nu are rabdare sa stea in scaunelul cu masa, asa ca fuge in dormitor printre jucarii, iar dupa ce  isi face pofta, tapalceste pe covor  cu toata puterea ei ultima bucatica de kiwi. Apoi, striga „mami, milcicici!” Care se traduce „mazgalit”. 🙂

Curat si fug la ciorba mea si cartofii care deja au fiert prea mult pentru a fi facuti o salata boeuf, care de altfel e adorata de cea mica. Ii transform in piure si curat altii pentru salata.

 Spal din nou vase, merg iarasi la animale, aduc iar si lemne. Dar de data aceasta am luat-o si pe ea, sa alerge un pic sa avem pofta de mancare si somn. Iar daca tot am iesit afara, sa greblam un pic frunzele de la vie dar sa curatam si trandafirii, strangem samanta de la flori etc.

 Mancam si fugim la nani. Cand este obosita doarme fara „senii” si fara mami, dar cand nu a avut foarte multa activitate, trebuie sa deschidem televizorul … si ce sa vezi nu avem curent. 

Uf, de acum explica ca desenele vin diseara si incearca sa fii cat mai convigatoare. Intr-un sfarsit adoarme pe la ora trei-patru dupa-amiza, lipita de mami, incerc sa fug pe furis … da semne ca se trezeste, mai stau un pic.

Gata. Am reusit! 🙂 Fug la laptop ca am deja cateva articole cam la limita. Scriu cat scriu, imi amintesc ca trebuie sa curat la pasari si fug afara, fara sa imi fi terminat treaba online.

Ma uit la geam … inca doarme. Iau repede niste mere si ma apuc de o prajitura, am reusit sa o bag la cuptor. E deja ora 19, copilul se trezeste, cand eu sunt rupta de oboseala. Sta langa cuptor pana termin papi. 

Gata! O tai, chiar daca frige, trebuie sa racesc un pic pentru copil.

In timp ce isi savureaza prajitura, merg sa fac treburile de seara, mai aduc ce mai trebuie in casa. Cand ajung in casa, minunea, ma intampina cu un trandafir, ma uit direct la vaza cu trandafirii ce i-am adus din gradinuta. Era varsata! 🙂
Nu-i nimic, pun la loc florile, si pana vine tati ma gandesc sa schimb hainele de vara cu cele de iarna din sifoniere.

Adelina face parada modei cu fiecare in parte, o bluza pe masa, alta pe Tv. Le strang si reusesc la ora 21 sa pun masa, a venit si tati.

Mancam … hm, parca ar merge si ceva dulce. Ce bine prinde prajitura! 🙂

Ne mai jucam cu cea mica, are asa o placere sa verse toate cutiile de jucarii si sa le lase acolo, oare este vreun copil care nu face asta?

Mai povestim in timp ce strang masa si pregatesc mancare pentru tati la munca, dupa ce terminam de facut si baita, aud: „mami, caca!” Imediat imi aduc aminte ca am lasat-o fara scutec … 🙂 Din nou curat spal, apoi mai facem un puzzle si adoarme pe la 23.45. 

Parca nu imi este inca somn, deschid laptop-ul. Pfff, am uitat sa fac extragerea la ultimul concurs. Incep sa listez participantii, mai gasesc cate o mamica blogger sau nu, online, ne mai sfatuim. 

Incerc sa termin articolul inceput acum vreo 2 zile, dar am nevoie de cateva poze, si facute noaptea nu arata prea bine. Asa ca publicarea mai asteapta pana maine sau poimaine.

Am adormit … m-am trezit, gata a trecut deja toata noaptea?  E deja 6 dimineata, o noua zi cu papi, pipi, ham-ham, etc.

Asta e programul unei zile din noiembrie, o sa va povestesc si o zi de vara, sa vad cate pagini imi trebuiesc. 🙂

Si uite asa m-am invatat sa dorm chiar daca cearceaful este sau nu pe pat. Ce mai conteaza daca o jucarie imi infinge spatele, si ce daca calc pe o piesa de lego cand vreau sa merg la baie?

Aceste lucruri au devenit o obisnuita si parca incet-incet nu ma mai deranjeaza.

Si iaca asa imi petrec eu o zi in care fac atat de multe si totusi nu fac nimic. De ce zic asta? Pai, mancarea s-a terminat, rufe murdare iar sunt, dezordine este, etc.

Asa suntem noi mamicile, ne plangem ca suntem obosite dar nu se vede nimic in urma. Ma gandeam, sa le las pe toate nefacute intr-o zi, sa vad atunci daca se vede ce face o mamica acasa 24 din 24. 😉

D'ale casei

Avon job

Foarte multe mamici isi doresc sa lucreze de acasa. Daca si tu iti doresti sa faci cativa banuti in plus, citeste acest articol! 😉

In Romania, sunt deja foarte multe firme de cosmetice la care poti deveni reprezentant foarte simplu.

Am o prietena buna, care imi povestea despre ofertele de la Avon. Desi, ea prezinta regulat promotiile pe blogul ei elenisme.ro, m-am gandit ca si cititorii mei ar fi interesati de un astfel de job.

Daca doriti sa deveniti un reprezentant  sau va doriti o reinstalare la Avon, nu trebuie decat sa ii scrieti Elenei pe email Ebanciu89@gmail.com.

Aveti ocazia sa invatati de la un om rabdator si serios cum trebuie sa procedati.

Pentru noii veniti, Avon ofera cateva beneficii de nerefuzat.

Elena este mamica a trei copilasi. Face comenzi la aceasta firma de cativa ani buni si este foarte multumita.

In acest fel petrece timp si cu pitici. Are timp sa le gateasca si sa ii scoata la plimbare, iar la sfarsitul campaniei isi primeste  micul salariu.

Pentru ca, stand acasa cu cei mici, face cativa banuti dar castiga si produse cosmetice super utile. Prietena mea, este o femeie implinita. Pentru ca poate face tot ce isi doreste fara prea mult efort.

Chiar daca suntem mamici putem sta linistite acasa, rasfoind catalogul impreuna cu o ruda, vecina sau prietena care doreste sa comande.

Un alt avantaj, este acela ca tu o sa fii mereu aranjata. O sa primesti cadouri cu produse calitative, pe care le poti folosi sau poti  sa le oferi mai departe cadou, persoanelor dragi.

Nu-i asa ca suna si arata tentant?!

Avon

Asa cum iti spuneam este o super mamica caruia ii place sa ajute . Iar daca ai intrebari, ea cu siguranta o sa clarifice totul.

Nu mai sta pe ganduri si intra in echipa Elenei. O echipa tanara si dinamica!

Despre mame si copiii lor

Copilul meu iubeste o pernuta

Am cumparat inca din timpul sarcinii o pernuta mica, pe care sa o pun sub burtica atunci cand dorm pe o parte.

M-a ajutat, pentru ca nu stiu daca va mai amintiti dar, cand esti insarcinata si ai deja vreo 7,8 luni este cam greu cu dormitul si simti ca bebe sta cam impachetat si bineinteles incomod.

Asa se face ca in fiecare seara cand ma puneam la somn imi cautam pernuta moale sa imi pun burtica la culcare.

Iata ca au trecut cele 9 luni si am adus pe lume un ingeras. Am nascut prin cezariana o fetita de 3,230 grame, sanatoasa si bolfoasa.

Dupa ce am ajuns acasa, alaptam, asezand-o pe cea mica intr-o pozitie confortabila cu ajutorul pernutei.

Au fost vreo 3,4 luni de colici iar dupa ce durerile de burtica au incetat, au inceput cele de dinti.

La fel ca si in cazul colicilor am incercat tot felul de siropuri dar si alte metode pentru a calma copilul. Desi dinti dadeau semne ca ar iesi de pe la 4 luni, Zana Maseluta si-a facut prezenta abea pe la 8 luni si 3 saptamani. Tot atunci am observat ca fetita mea are un obiect preferat.

Oare care sa fie? Pernuta! 🙂

Sa va povestesc si cum am observat. Schimband lenjeria de pat mi-am dat seama ca pernuta nu avea fata de perna. Si pentru ca era patata de laptic am bagat-o la masina de spalat. Pitica mea era deja cu ochi la ce a bagat mami in masina.

Imediat ce incepe cuva sa se invarta, micuta mea se pune pe un planset de neoprit.

Pe moment nu mi-am dat seama. Ma gandeam ca a speriat-o zgomotul de la masina, dar ce sa vezi. Ei i se roteau ochisorii dupa pernuta ei, care i se parea ei ca era chinuita acolo printre jeturi de apa.

Dupa ce am linistit-o, am intrat repede pe Google sa caut, daca este posibil ca un copil sa se ataseze de un obiect.

Am citit cateva lucruri care m-au surprins. Cica, asta ar fi un obiect de tranzitie. Da asa se numeste pernuta, paturica sau plusul ales si iubit de cel mic.

Bebelusii aleg de obicei lucruri usoare si placute la atingere. Ei simt mirosul mamei impregnat in aceste obiecte si se simt in siguranta chiar si cand mama nu este acolo.

Am citit, ca de fapt noi parintii ar trebui sa alegem un obiect care sa fie usor de curatat si care nu este foarte mare ca volum. De preferat ar fi sa mai avem inca unul sau doua exemplare, pentru atunci cand unul dintre obiectele de tranzitie necesita spalare.

Pai, eu una, teoretic nu as fi facut asa ceva.

Dar se pare ca am facut-o fara sa vreau. Si iata ca fetita mea iubeste acesta pernuta inca decand era in burtica.

Si cand vine vorba de practica, imi amintesc ce mult ne-a linistit pernuta cand eram bolnavioare sau pur si simplu moftoroase.

Asa ca am mai cumparat o pernuta identica, de care nu se atinge, dar e bine sa fie acolo.

In schimb, am reusit sa nu o luam in vizite, plimbari sau cumparaturi. Deci pernuta este in casa tot timpul.

O pernuta speciala, care este hranita, spalata si pusa la olita, regulat.  :)) Cateodata mi se pare exagerat, dar fiind singurica, minunea mea de 2 ani si 2 luni, isi gaseste de lucru.

Mai nou are si mami o pernuta, pe care mi-a ales-o mandruta. Asa ca la amiaza sau seara, la nani,  fiecare cu pernuta ei.

Asa ca, dear moms, haideti sa privim partea buna a lucrurilor. Decat sa avem copiii dependenti de gadget-uri, eu zic ca este mai ok asa.

Pana la urma si noi adultii avem niste ritualuri inainte de culcare, copii de ce nu ar avea.

Iar daca pernuta o ajuta pe pitica mea sa se simta confortabil, cu atat mai bine.

Pana la urma asta conteaza, ca cel mic sa fie sanatos si binedispus.

Copii vostri ce obiecte  preferate au?

Despre mame si copiii lor

Patutul perfect pentru bebelusul meu

Printre cele mai frumoase momente din viata unei femei este aducerea pe lume a unui copilas, iar patutul trebuie sa fie un ajutor pentru mama.

Nu se compara nimic cu aceasta etapa din viata, iar pentru ca eu sunt deja mamica, am ales sa impart si cu voi cateva dintre lucrurile pe care le vreau bifate la urmatorul bebe.

Singurul regret din viata mea este acela ca nu m-am informat suficient pe timpul sarcinii.

Se zice ca o mama informata este o mama inarmata. Sunt constienta ca am facut cateva greseli in cresterea micutei mele, dar faptele s-au consumat.

Iar acum visez la momentul cand voi deveni a doua oara mama, atunci sunt sigura ca totul va fi perfect. Imi doresc asa de mult acest lucru incat am inceput inca de pe acum sa strang cat mai multa informatie.

Subiectele cele mai intens discutate sunt despre modul cum imi voi aduce pe lume urmatorul bebe, daca imi doresc sa alaptez si daca i-am pregatit deja camera. Pentru ca deja am o nastere prin cezariana si o alaptare esuata, imi doresc ca la urmatorul bebe sa fie diferit.

Cat despre camera celui mic … nu stiu ce sa zic, mi se pare doar un moft, pentru ca unui bebelus nou nascut nu poti sa ii oferi o camera in care sa stea doar el.

De aceea imi doresc ca inca din timpul sarcinii sa caut un patut pentru copii, care sa se plieze dupa pretentiile mele, care by the way nu sunt deloc putine.

Bebelusul are nevoie de multa atentie, iar daca voi reusi sa alaptez trebuie sa il tin cat mai aproape de mine, ceea ce este si recomandat. Asa ca m-am gandit sa comand unul dintre modelele de la Marvis. Aceasta firma construieste patuturi pentru copii, din lemn masiv de fag. Imediat ce am intrat pe site-ul lor, am observat ca sunt foarte atenti la detalii, ceea ce ma incanta.

Parca mi-au citit gandurile cand au realizat patutul Riana. Un patut la care visam inca de la primul copil. Construit in totalitate din lemn masiv de fag, slefuit foarte bine si vopsit cu o vopsea speciala, care sa nu afecteze sanatatea celor mici, acest patut este perfect.

Iar faptul ca are partea din fata culisabila si detasabila, este un patut destul de vandut. Cel putin pe mine m-ar ajuta enorm, pentru ca as putea tine patutul langa patul meu, astfel vom avea amandoi un somn linistit.

Inca decand vine bebe acasa, in toata casa gasim doar lucrusoarele lui. Dar patutul ales de mine are si un sertar in care pot aseza scutece si diverse chestii bebelusesti.

Ziceam eu ca e patutul perfect … am mai gasit tot pe acest site posibilitatea de a achizitiona saltea, lenjerie, un sistem de balansare, rotile dar si o traversa. Poate vi se par niste accesorii inutile, dar cel mic are nevoie de toata atentia pentru a avea un somn placut si odihnitor.

Marvis, ofera saltele ce nu provoaca alergii, datorita fibrei de cocos. Aceasta componenta a saltelei are mai multe proprietati decat m-am asteptat vreodata. Dupa ce am citit un pic despre aceasta, mi-am dat seama ca ar fi excelenta pentru patutul deja ales.

Ei bine, avem patutul si salteaua, dar dupa ce am aruncat un ochi pe categoria „lenjerie” am gasit modele cu o multime de piese care il vor proteja pe cel mic. Pe langa numarul  mare de piese, acestea sunt colorate fie cu diferite animatii, fie cu imprimeuri ce ne duc cu gandul la somn.

Noi, mamicile suntem uneori exagerat de protectoare, iar ca sa fiu sigura ca cel mic va fi in siguranta am ales o lenjerie din 9 piese, colorata in nuante calde cu pernute laterale ce imbraca complet patutul.

Unul dintre motivele pentru care am ales un set de lenjerie chiar de pe site-ul de patuturi, a fost acela ca toate lenjeriile sunt confectionate din bumbac. Cel mai recomandat material atat pentru adulti cat si pentru copii, un material care ne aduce doar avantaje, daca ne gandim ca are si proprietatea de absorbi orice urma de umezeala, dar este si extrem de placut la atingere, acest material este excelent pentru pielea bebelusului.

Pare ca patutul are tot ce ii trebuie, dar cei de la Marvis s-au gandit la toate situatiile, asa ca ne ofera un sistem de balansare, numai bun atunci cand sunt prea obosita.

Am impresia ca muncitorii acestui atelier inainte de a incepe sa construiasca, s-au pus atat in locul mamei cat si al bebelusului, asa se face ca nu le-a scapat nimic si totul este pus la punct.

Chiar daca avem o sarcina care nu ne permite sa colindam toate magazinele, asta nu inseamna ca cel mic nu o sa aiba conditiile necesare pentru un somn linistitor intr-un loc sigur.

Datorita tehnologiei din ziua de astazi putem achizitiona toate acestea doar cu un click, profitand de reduceri dar si de review-urile lasate de cumparatori pe site, care, chiar te ajuta atunci cand nu stii ce sa alegi.

D'ale casei

Cum sa scapi de stres

Buna, astazi vreau sa vorbim despre sanatatea din cutiutele ayurvedice.

Pentru ca am avut o vara super stresanta cu examene, multe articole, multe alte treburi si nopti nedormite, am acceptat provocarea celor de la Brander, aceea de a testa Sedirelax, un produs din plante ayurvedice care ma ajuta sa scap de stres si sa ma odihnesc in sfarsit asa cum imi doresc.

Stresul si grijile zilnice nu ne permit sa ne relaxam sau sa gandim limpede, facem totul la repezeala fara a ne gandi la consecinte, care fara sa vrem apar.

Si deodata avem diferite dureri, corpul nostru cedeaza si are neaparat nevoie de odihna si suplimente pentru afectiunile ce ne deranjeaza.

22497260_1292766347495231_2005391752_o

Recomand tot mai des sa mergem pe produse naturiste pentru a avea un organism sanatos.

De obicei medicamentele din farmacii contin E-uri, coloranti si multe alte substante periculoase care ne fac mai mult rau decat bine, dar mai ales ne fac dependenti de aceste substante nocive, pana la urma. Sa nu mai vorbim de reactiile adverse care sunt din ce in ce mai grave.

Suplimentul alimentar de la Ayurmed, Sedirelax, contine o asociere de plante ayurvedice care contribuie la adaptarea organismului la stres, la mentinerea calitatii somnului, la relaxarea organismului si la mentinerea capacitatii de concentrare si de memorare. Sustine functionarea normala a sistemului nervos in situatii de agitatie emotionala, surmenaj, suprasolicitare intelectuala si fizica. Folosit in conditiile unui stil de viata agitat, produsul contribuie la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ si la mentinerea vitalitatii si echilibrului natural al organismului.

22546695_1292765310828668_390640048_o

Tocmai din aceste motive am ales cu o saptamana in urma sa administrez cate 1-2 tablete de 3 ori pe zi, am administrat cu o jumatate de ora inainte de masa sau la o ora dupa masa.

Chiar aveam nevoie de un aport care sa imi aduca un somn odihnitor si sa ma ajute ma pot concentra asupra a ceea ce am de facut.

Primul produs de la Ayurmed folosit de mine, a fost siropul pentru raceala pe care l-am administrat in timpul sarcinii si a avut un efect uimitor. Iar anul acesta am folosit Memo on care mi-a fost de un real ajutor la examenul teoretic auto.

Revenind la Sedirelax, produs ayurvedic 100% natural din plante medicinale indiene, are ingredientele urmatoare:

  • Ginkgo biloba – Contine numeroase substante flavonoide, dar si luteol, glucozoid, bilobetol, ginkgetol, proantociani sau ginkgolide si are rolul de a regla circulatia cerebrala si periferica si contribuie la functionarea optima a sistemului nervos. Contribuie la armonizarea starii psiho-emotionale, reduce stresul si oboseala.
  • Busuioc – Frunzele de busuioc sunt considerate ca fiind „adaptogene” (plante ce contin substante naturale care actioneaza asupra gladelor suprarenale pentru a reechilibra organismul, ajutand totodata la combaterea stresului dar si la cresterea rezistentei la acesta, fara efecte secundare).
  • Roinita – Frunzele acestei plante contin acid rosmarinic, cafeic si eterogenic, toate aceste contribuie la o mai buna stare psiho-emotionala si creaza un scut al organismului impotriva stresului.
  • Sunatoare – Substantele bioactive ale acestei plante restabilesc echilibrul psiho-emotional, oferindu-va o stare de relaxare. Aceasta planta mai are si proprietati calmante, dar este si un antidepresiv usor. Recomandata in starile de tensiune si agitatie, mentine concentratia de serotonina optima pentru creier.
  • Valeriana – aceasta planta reduce stresul, oboseala, astenia si nervozitatea, mentine starea de calm si imbunatateste calitatea somnului.

22550840_1292765454161987_1003170475_o

Continutul flaconului este de 100 tablete, acestea avand culoarea unei plante uscate, verde inchis.

Se recomanda tratamentului timp de 3 luni, in special pentru persoanele ce au un job stresant sau duc un stil de viata nesanatos.

Pe mine personal, aceste suplimene m-au ajutat sa ma odihnesc si sa gandesc limpede, iar drept dovada ca aceste pastilute chiar au efect, am trecut cu brio exemenele si acum sunt soferita! 🙂