Inceputurile celulelor stem dateaza inca din anul 1908, cand savantul rus Aleksander Maksimov a propus aceasta denumire pentru a defini totalitatea elementelor celulare care se pot metamorfoza, dand nastere la celule cu multiple roluri, ce pot la randul lor substitui elemente lipsa din organism. Astfel, odata cu luarea acestora in considerare, tot mai multe intrebuintari au inceput sa fie descoperite, utilitatea celulelor fiind analizata de-a lungul anilor si implementata in peste 80 de boli diferite. In acest moment, pe langa patologiile din spectrul hematologic in care acestea erau utilizate cu precadere prin intermediul transplantului, se mai adauga si boli de tipul celor cardiovasculare, ortopedice sau arsurile, acestea fiind printre primele in care potentialul reconstructiv dat de celulele pluripotente se poate dovedi util in elaborarea unor noi cai de vindecare a leziunilor care pana nu demult erau considerate a fi definitive.

Scurt istoric

Odata ce datele adunat din cercetare au fost suficiente, anul 1968 marcheaza realizarea primului transplant de maduva osoasa intre frati, ocazie cu care a fost tratat cu succes sindromul de Imunodeficienta Severa Dobandita de care unul dintre acestia suferea. Ulterior, in anul 1979 au fost consemnate celulele stem mezenchimale, aflate in sangele cordonului ombilical. In cele din urma, anul 1988 marcheaza primul transplant realizat cu celule stem alogenice. Pacientul ales pentru interventie a fost selectat la acel moment datorita faptului ca datorita bolii de care suferea, mai precis maladia Fanconi, sansele de supravietuire anterioare operatiei erau aproape nule. Ca si rezultat, tanarul care inainte suferea de o forma severa de anemie traieste pana in ziua de azi, calitatea vietii sale fiind mult imbunatatita.

Rolul celulelor stem hematopoietice in organism

In ceea ce priveste specificitatea acestora, putem imparti celulele stem in 2 categorii, atat in functie de localizarea lor in corpul uman, cat si din punct de vedere al utilitatii ulterioare si al rolului in cadrul procesului de tratament al bolilor. Astfel, celulele ce se pastreaza in organismul uman pe toata durata vietii sunt numite hematopoietice, numele fiind un indicator veridic pentru rolul acestora si anume cel de a substitui mai multe elemente figurate ale sangelui in cazul in care maduva este afectata, in cadrul anumitor patologii. Ca si modalitate de recoltare, acestea pot fi extrase din sangele periferic, metoda preferata fiind cea a transplantului autolog, caz in care propriile elemente celulare sunt reintroduse in organism dupa procedurile de iradiere ori chimioterapie.

Despre celulele stem mezenchimale

In ceea ce priveste a doua categorie, elementul inedit ce acompaniaza celulele mezenchimale este faptul ca nu pot fi recoltate decat la momentul nasterii, din gelatina Wharton, aflata la nivelul cordonului ombilical. Spre deosebire de primul tip, cel de-al doilea este cu atat mai valoros cu cat poate fi obtinut doar in acel moment, dar si multumita capacitatii extraordinare a acestora de a se metamorfoza ulterior in orice tip de celula, fapt care le da posibilitatea de a servi mai multor cauze si bineinteles de a salva mai multe vieti. In prezent, in tara noastra, toate cuplurile care doresc sa afle mai multe informatii despre procedura de recoltare pot beneficia de toate detaliile apeland la una dintre bancile stem de pe piata autohtona.

Desi operatiunea in sine nu interfereaza cu metoda nasterii aleasa de pacienta, fie ea naturala sau cezariana, extragerea precum si pastrarea ulterioara a celulelor vor trebui facute conform unui set de reguli pentru a asigura viabilitatea probei, fapt pentru care achizitionarea kitului de recoltare precum si solicitarea asistentei la momentul prelevarii sunt 2 optiuni demne de luat in considerare atunci cand ne gandim la beneficiile pe termen lung pe care copiii le pot avea de pe urma acestei proceduri minim invazive.

Share: